8 motive științifice pentru care trebuie să bei cafea

1. Te face mai destept. Cafeaua stimuleaza activitatea cerebrala si
 imbunatateste mai multe functii cognitive: memoria, dispozitia,
 vigilenta, nivelul de energie din corp.

2. Este cheia longevitatii Cercetatorii care au studiat sanatatea
 cardiovasculara spun ca o ceasca de cafea fiarta la ibric ar putea fi
 explicatia pentru care locuitorii din insula greceasca Ikaria ajung la
 respectabila varsta de 90 de ani. „Cafeaua greceasca fiarta la ibric
 este bogata in polifenoli si antioxidanti si contine doar o cantitate
 moderata de cofeina, avand mai multe beneficii in comparatie cu alte
 bauturi pe baza de cafea”, spune medical Gerasimos Siasos.

 3. Cafeaua arde grasimile Stiai ca fiecare produs care accelereaza
 arderea grasimilor are in compozitie cafeina? Exista un motiv bun
 pentru asta. Cafeaua stimuleaza rata metabolica cu 3-11%. De
 asemenea, alte studii au confirmat ca aceasta substanta poate sa
 accelereze arderea grasimilor cu 10% in cazul persoanelor obeze si cu
 29% in cazul persoanelor slabe.

 4. Cafeaua contine ingrediente interesante Cafeaua este 98% apa. Insa celelalte substante in proportia de 2% sunt cele mai importante. Aroma cafelei este data de 2-etilfenol, o substanta care in cantitati mai
 mari s-ar putea sa-ti provoace greata. Consistenta cremoasa a cafelei
 este data de acetil metil carbinol, o substanta ce se gaseste si in
 unt. Trigonelina ii da o aroma de pamant, dar lupta si cu bacteriile
ce ataca dintii. 3,5 acid dicafeoylquinic este o alta substanta
 prezenta in cafea, care protejeaza creierul de radicalii activi.

 5. Cafeaua combate durerile de cap si migrenele Medicii explica acest
 efect al cafelei prin faptul ca medicamentele care combat cefaleea
 contin cafeina. Prin urmare, atunci cand ai dureri de cap bea o ceasca
 de cafea si  durerile de cap vor disparea.

 6. Cafeaua te protejeaza de diabet Diabetul de tip 2 este o problema
 de sanatate enorma, care afecteaza in prezent 300 milioane de oameni in jurul lumii. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca cei care consuma regulat cafea au cu 23-50% mai putine sanse sa dezvolte
 aceasta boala.

 7. Cafeaua te protejeaza de bolile batranetii Pentru ca imbunatateste activitatea cognitiva, cafeaua are efecte puternice impotriva Alzheimerului si a dementei, boli care afecteaza persoanele cu varsta
 peste 65 de ani. Pentru acestea nu exista tratament, dar  o cafea pe
 zi poate fi o metoda foarte buna de preventie.

 8. Cafeaua protejeaza ficatul Si ficatul are de beneficiat de pe urma
 dozei zilnice de cafea. Dr. Craig Lammert, autorul principal al
 studiului, si un gastroenterolog cu Clinica Mayo, a aratat ca un
 consum regulat de cafea poate reduce riscul de contractare a bolii
 numite Colangita sclerozanta primitiva. Aceasta este o boala rara de
 ficat, care poate provoca distrugeri mari si, daca este nediagnosticata sau netratata, poate provoca cancer biliar, ciroza, sau insuficienta hepatica.

Desființarea unor mituri

 Un specialist în nutriţie, Kris Gunnars, arată care sunt cele mai

 răspândite mituri false:
 1. Ouăle sunt nesănătoase Nimic mai fals. Ouăle nu cauzează boli de
 inimă şi se numără printre cele mai hrănitoare alimente din lume.
 Ouăle fierte, consumate la micul dejun, dau chiar o mână de ajutor
 celor care vor să slăbească. Un studiu recent a arătat că ouăle ajută,
 în primul rând, la creşterea nivelului „colesterolului bun” şi consumul de ouă nu este asociat în niciun fel cu riscul de boli de inimă. Consumul de ouă ne protejează şi ochii, doarece organismul îşi „procură” din acest aliment unii antioxidanţi esenţiali.
 2. Grăsimea saturată este de evitat Acum câteva decenii, nutriţioniştii au pus „epidemia” de boli cardiace pe seama consumului excesiv de grăsimi în general şi de grăsimi saturate în particular.
Însă, un studiu publicat în 2010, care a implicat studierea a 347.747
subiecţi, a arătat că nu există nicio legătură directă între bolile de
inimă şi consumul de grăsimi saturate. Aşadar, nu ar trebuie să ne
 ferim de carne, ulei de cocos, brânză ori unt. Alimentele naturale
 bogate în grăsimi saturate sunt, de fapt, bune pentru sănătate,
deoarece cresc nivelul „colesterolului bun” (HDL).
3. Toată lumea ar trebui să mănânce cereale! De fapt, cerealele sunt alimente slabe în nutrienţi, comparativ cu alte alimente, precum
 legumele, de exemplu. Cerealele bogate în gluten sunt chiar periculoase pentru sănătate. Glutenul poate cauza probleme intestinale, oboseală cronică şi durere. Consumul de gluten a fost
 asociat şi cu unele afecţiuni ale creierului, precum schizofrenia.

 4. Dieta bogată în proteine este rea pentru oase şi rinichi De fapt,
 este exact  invers. O alimentaţie bogată în proteine duce la întărirea
 structurii osoase şi la reducerea riscului de fracturi.
Mitul conform căruia proteinele ar fi duşmanii oaselor şi rinichilor a
 apărut în urma unor studii controversate, care au analizat numai
 efectul pe termen scurt al unor alimente bogate în proteine. Mitul
 poate fi demontat extrem de simplu. Diabetul şi hipertensiunea
 arterială sunt cele mai comune boli care duc la infarctul renal. Ori dieta bogată în proteine limitează efectele diabetului şi este indicată
 pentru scăderea tensiunii.

 5. Mesele mici şi dese, cheia marilor succese Se spune că este mai
 bine să împarţi cantitatea zilnică de mâncare în 6-7 mese mici, nu în
 3 mese mari. De fapt, nu este nicio dovadă care să susţină acest mit.
 De fapt, frecvenţa ridicată a meselor creşte riscul apariţiei cancerului la colon, arată studiile.

Confesiunea chirurgului cardiolog Dr. Dwight Lundell

„Noi, medicii, datorită pregătirii noastre, cunoştinţelor şi autorităţii pe care o reprezentăm, dobândim în cele mai multe dintre cazuri un ego destul de mare, care tinde să ne împiedice să recunoaştem atunci când greşim.

Aşa că, iată! Recunosc deschis că am greşit. Chirurg cardiolog fiind, cu peste 25 de ani de experienţă, perioadă în care am efectuat peste 5.000 de intervenţii chirurgicale pe cord deschis, astăzi este ziua în care voi încerca să îndrept răul făcut cu ajutorul unor dovezi medicale şi ştiinţifice.

M-am pregătit timp de mai mulţi ani de zile alături de mulţi alţi medici proeminenţi, medici etichetaţi ca fiind „formatori de opinie”. Sufocaţi de literatura de specialitate, noi formatorii de opinie, am insistat asupra faptului că afecţiunile cardiovasculare sunt rezultatul nivelurilor mari de colesterol din sânge.

Singura terapie acceptată era reprezentată de prescrierea de medicamente pentru scăderea colesterolului şi de recomandarea unei diete care restricţiona sever aportul de grăsimi. În cazul celei din urmă, desigur, am insistat asupra scopului său de a duce la scăderea colesterolului şi la prevenirea afecţiunilor cardiovasculare. Abaterile de la aceste recomandări erau considerate a fi de natură eretică şi puteau duce, eventual, la deschiderea unor cazuri de malpraxis.

Nu funcţionează!

Aceste recomandări nu mai pot fi apărate din punct de vedere moral şi ştiinţific. Descoperirile care au avut loc în urmă cu câţiva ani, descoperiri potrivit cărora inflamaţia peretelui arterelor este cauza reală a afecțiunilor cardiovasculare, ne conduce încet către o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte modul în care va fi abordată tratarea afecţiunilor cardiovasculare şi a altor afecţiuni cronice.

Vechile recomandări au creat epidemii de obezitate şi de diabet, ale căror consecinţe au surclasat epidemiile de ciumă din istorie în ceea ce priveşte mortalitatea, suferinţa umană şi consecinţele economice grave.

În ciuda faptului că un procent foarte mare din populaţie îşi administrează statine costisitoare şi în ciuda faptului că am redus conţinutul de grăsime din dietele noastre, mai mult ca niciodată, anul acesta, oamenii vor muri de afecţiuni cardiovasculare.

Statisticile desfăşurate de American Heart Association arată că peste 75 de milioane de americani suferă în prezent de boli de inimă, 20 de milioane au diabet zaharat şi 57 de milioane au pre-diabet. Aceste afecţiuni afectează oameni din ce în ce mai tineri, într-un număr din ce în ce mai mare în fiecare an.

Spus într-un mod limepede şi simplu, fără prezenţa inflamaţiei în organism, colesterolul nu s-ar acumula pe peretele vaselor sanguine şi nu ar cauza afecţiuni cardiovasculare şi accident vascular cerebral. Fără inflamaţie, colesterolul ar circula liber prin tot organismul, aşa cum este natural. Inflamaţia este cea care face ca acest colesterol să rămână blocat.

Inflamaţia nu este foarte complicată – acesta este răspunsul natural de apărare al organismului împotriva unui invadator străin, cum ar fi o bacterie, toxină sau virus. Ciclul natural de inflamare este perfect pentru a-ţi proteja organismul de aceşti invadatori. Cu toate acestea, dacă vom expune organismul la toxine sau la alimente pentru care organismul uman nu a fost făcut să le proceseze, apare o afecţiune numită inflamaţia cronică.

Ce om grijuliu s-ar expune în mod voit în mod repetat la alimente sau la alte substanţe despre care este cunoscut faptul că pot aduce un prejudiciu organismului? Ei bine, poate fumătorii, dar aceştia au făcut această alegere voit.

Ceilalţi dintre noi am urmat recomandările generale în ceea ce priveşte dieta, o dietă săracă în grăsimi şi bogată în carbohidraţi polinesaturati, necunoscând faptul că producem un prejudiciu repetat vaselor noastre sanguine . Acest prejudiciu repetat creează inflamaţie cronică care provoacă boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet şi obezitate.

Permiteţi-mi să repet: prejudiciile repetate şi inflamaţia la nivelul vaselor sanguine este cauzată de o dietă săracă în grăsimi .

Care sunt principalii vinovaţi pentru apariţia inflamaţiei cronice? Spus într-un mod simplu, aceştia sunt  carbohidraţii foarte procesaţi (zahăr, făină şi toate produsele obţinute din acestea) şi consumul în exces de uleiuri vegetale omega 6 cum ar fi cele de soia, de porumb şi de floarea soarelui, uleiuri care se regăsesc în conţinutul unui număr foarte mare de alimente procesate.

Petreceţi câteva momente imaginându-vă o perie aspră frecată repetat pe pielea moale până când aceasta devine roşie, într-o stare apropiată de sângerare. Să spunem că faci asta de mai multe ori pe zi, în fiecare zi, timp de cinci ani. În cazul în care ai putea tolera acest periaj dureros, vei suferi de o sângerare, o zonă infectată şi umflată care ar deveni din ce în ce mai afectată cu fiecare periaj repetat. Aceasta este o modalitate foarte bună prin care poţi vizualiza procesul inflamator care ar putea avea loc în corpul tău chiar acum.

Indiferent de locul unde are loc acest proces inflamator, extern sau intern, este acelaşi lucru. Am privit în interiorul a mii şi mii de artere. O arteră afectată arată ca şi cum cineva a luat o perie şi a frecat-o în mod repetat. De mai multe ori pe zi, în fiecare zi, alimentele pe care le consumăm pot crea mici leziuni care se pot trasforma în leziuni mult mai mari, determinând organismul să răspundă, în mod continuu şi în mod corespunzător, cu inflamaţia.

Cu toate că noi ne bucurăm de gustul unei prăjituri dulci, corpurile noastre răspund alarmant, ca şi când la nivelul organismului tocmai a sosit un invadator străin.

Alimentele bogate în zahăr şi în carbohidraţi simpli, sau prelucrate  cu ajutorul uleiurilor omega 6 pentru a le spori termenul de valabilitate, au dominat dieta în ultimii ani. Aceste alimente au otrăvit încet pe toată lumea.”

Dr. Dwight Lundell, M.D.

Curcuma cu miere de albine: un remediu fără preț

Curcuma longa sau turmericul își are originea în sudul Asiei și este o planta perena din familia Zingiberaceae, care nu produce seminte viabile.

Ai numai de castigat daca dormi dezbracat

Afara, un frig groaznic. Înăuntru, calorifer sau soba sau semineu, pătura electrică, pijama flausata, șosete groase, chiar de lana, dacă se poate, calduroase.

Reteta corecta a dietei cu ananas

A pierde in greutate este foarte important, nu numai pentru a arata bine in fata oglinzii, dar si pentru ca excesul de greutate poate provoca boli precum dislipidemie , insuficienta cardiaca, steatoza hepatica, diabet etc.

10 beneficii ale sarii de mare pe care nu le cunosteati

Sarea de mare este foarte recomandata persoanelor cu probleme cardiace, de obezitate si retinere de lichide. Ea se obtine prin evaporarea apei de mare, in mod natural, la soare, nu sufera niciun proces chimic si contine cantitati microscopice de animale marine si de iod natural.