Soțul își sună soția.
-Dragă, a terminat instalatorul?
-Da… De două ori…
Aceasta este o sărbătoare închinată Maicii Domnului. În această zi, îl sărbătorim pe Hristos Cel Înviat, ca Izvor al vindecărilor, apoi pe Maica Domnului, ca persoană care Îl poartă pe Fiul ei, devenind astfel și ea izvor de tămăduire.
Sărbătoarea îşi are originile într-o legendă potrivit căreia o minune s-a petrecut lângă un izvor de lângă Constantinopol. Potrivit acesteia, un om orb și-a recăpătat vederea după ce s-a spălat pe față cu apa din izvor.
El a ajuns la acest izvor călăuzit de Leon I, viitor împărat al Bizanţului, căruia îi ceruse apă. Maica Domnului i s-a arătat lui Leon I şi l-a îndemnat să-l trimită pe bărbat la respectivul izvor. După ce a ajuns împărat, Leon I a construit la locul respectiv o biserică din zid.
Izvorul Tămăduirii 2022. Tradiții și obiceiuri
În această zi, în bisericile din întreaga ţară preoţii săvârşesc slujba de sfințire a aghesmei mici. Preotul sfințește apa, după care îi stropește pe credincioși, în timp ce cântă: „Mântuiește, Doamne, poporul tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea ta păzește pe poporul Tău”.
Se spune că această agheasmă are puteri tămăduitoare. Cu ea se stropeşte apoi fiecare încăpere a locuinţei, cu excepţia băii.
În unele zone ale ţării, există obiceiul „Jurământului juvenil”. Ceremonia are loc în ziua praznicului Izvorului Tămăduirii şi la ea participă tineri cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani. Tinerii trebuie să împlinească mai multe momente rituale: să-şi jure loialitate şi să facă schimb de obiecte cu valoare sentimentală: un colac, un vas de lut sau o lumânare.
O altă tradiţie specifică acestei sărbători este cea a „Înfrăţitului”. Acest obicei presupune un legământ între băieţi, respectiv între fete, care are drept scop ajutorul reciproc în cele mai dificile momente din viaţa lor.
Izvorul Tămăduirii este o zi norocoasă pentru săpătorii de fântâni.
În ziua Izvorului Tămăduirii este mare păcat să speli, să calci sau să coşi. Există credinţa că lucrul făcut în această zi nu va fi de folos și nu va fi terminat niciodată. Totodată, se spune că cine muncește în această zi riscă să se îmbolnăvească grav și chiar să moară.
Izvoare tămăduitoare în România
În ţara noastră există câteva izvoare tămăduitoare la care credincioşii fac cozi, în această zi, ca să-şi umple recipientele cu apă. Iată lista acestora:
• Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbătă de Sus, com. Voila, jud. Brașov
• Mănăstirea Bucium, sat Bucium, com. Șinca, jud. Brașov – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Izbuc, sat Ponoarele, com. Carpinet, jud. Bihor – izvorul “Izbuc”
• Mănăstirea Prislop, sat Silvasu de Sus (Hațeg), com. Prislop, jud. Hunedoara – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Ramet, com. Ramet, jud. Albă – izvor tămăduitor în paraclis
• Schitul Posaga, com. Posaga, jud. Albă – izvor tămăduitor
• Schitul Calugara, com. Ciclova Montană (Oravița) – izvor tămăduitor în biserică
• Mănăstirea Izvorul Miron, sat Românești, com. Tomești, jud. Timiș – izvor tămăduitor cu ape termale
• Mănăstirea Săracă, com. Semlacu Mic, jud. Timiș – izvor tămăduitor
• Schitul Vasiova, orașul Bocșa, jud. Caraș Severin – izvor tămăduitor în capelă
• Schitul Văliug de pe Muntele Semenic, jud. Caraș Severin – lac sfânt
• Mănăstirea Brâncoveni, com. Brâncoveni, jud. Olt – izvor tămăduitor
• Schitul Pătrunsă, com. Bărbătești, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor
• Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Bistrița, com. Costești, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor ce picură în peștera Sf. Grigorie
• Mănăstirea Frasinei, com. Muereasca, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (al Sf. Calinic)
• Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com. Stoenești, jud. Vâlcea – izvor cu ape sulfuroase, tămăduitor în Vinerea de după Paște
• Schitul Horaicioara, com. Cracaoani, jud. Neamț – izvor tămăduitor
• Fântână din satul Smeeni – apă tămăduitoare
• Biserica “Grecească”, Brăila, jud. Brăila – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Dervent, com. Ostrov, jud. Constanța – izvor tămăduitor (al Sf. Andrei)
• Mănăstirea „Peștera Sf. Ap. Andrei” , comună Ioan Corvin, jud. Constanța – izvoare tămăduitoare (ale Sf. Andrei)
• Mănăstirea „Sf. Ioan Casian”, comună Târgușor, jud. Constanța – izvor tămăduitor
• Mănăstirea „Sf. Maria – Techirghiol”, Techirghiol, jud. Constanța – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Cetățuia, com. Cetățeni, jud. Argeș – izvor tămăduitor în altar, ce curge de la data “Izvorului Tămăduirii” până la 15 august, “Adormirea Maicii Domnului”
• Mănăstirea Robaia, com. Muşăteşti, jud. Argeș – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Namaiesti, lângă Câmpulung Muscel, jud. Argeș – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Glavacioc, sat Glavacioc, com. Ștefan cel Mare, jud. Argeș – izvor tămăduitor
• Biserica „Sf. Nectarie Taumaturgul și Sf. Calinic de la Cernica – a Izvoarelor de Leac”, sat Vâlcele/Crampotani, com. Merisani, jud. Argeș (DN Pitești – Curtea de Argeș) – 7 izvoare tămăduitoare (pe locuri de putere vechi; regulă „tăcerii” pe o rază de 1 km de jur împrejur)
• Fântână din satul Prodanesti, com. Ionesti, jud. Argeș – apă tămăduitoare
• Fântână din satul Glambocu (lângă Pitești), jud. Argeș – apă tămăduitoare
• Mănăstirea Ghighiu (lângă Ploiești) – izvor tămăduitor
• Biserica din satul Parepa-Rusani, com. Colceag, jud. Prahova – fântână tămăduitoare (la locul unei Teofanii din 1935)
• Mănăstirea Cernica, lângă București – izvor tămăduitor (la intrare)
• Biserica „Sf. Gheorghe – Mărțișor” – izvor tămăduitor (vizavi de fosta Man. Văcărești, în apropierea benzinăriei de la Big Berceni)
Rugăciunea care se spune de Izvorul Tămăduirii
Pe Fântâna cea pururea nesecată și înviorătoare, pe Dumnezeiescul Izvor din care țâșnesc șuvoaie de apă, într-un glas să lăudăm! Cei ce îi cerem darul.
Că în fiecare zi curge. Și arată tămăduirile ca pe curgerile râurilor. Pentru aceasta, după datorie apropiindu-ne cu dragoste, să scoatem cu credință din Izvor putere neîmpuținată și cu adevărat fără de moarte. Care rourează arătat inimile celor binecredincioși.
Și cu buzele să rostim: „Tu ești mângâierea credincioșilor. Din izvorul tău cel nesecat, ceea ce ești de Dumnezeu dăruită, imi daruiesti mie, izvorand pururea, curgerile harului tau mai presus decuvant. Caci ca ceea ce ai nascut mai presus de cuget pe Cuvantul, te rog sa ma rourezi cu darul tau, ca sa graiesc tie: Bucura-te, apa izbavitoare! Scoateti, bolnavilor, din izvor tamaduiri! Ca Preacurata face sa curga, din izvorul cel dumnezeiesc, indulcirea cea adevarata, izvorand cu adevarat torentul desfatarii. Pentru aceasta sa ne adapam cu totii, cu credinta, din suvoaiele cele imbelsugate. Din vapaia durerilor scoti pe cei ce alearga la tine, curata, rourandu-i cu ape din izvorul cel minu-nat; ca de ulcer se izbaveste omul si de pelagra, iar pe lepros il vindeci si carbunele l-ai stins. Dumnezeiasca si sfanta apa izvoraste izvorul tau, Fecioara. Caci curgerea idropicilor o opreste degrab cu dumnezeiasca chemare a harului”.
sursă: RomaniaTV.net
Între vecine:
-Auzi, soro, închide fereastra și trage obloanele, că n-am chef să te vad făcând amor cu bărbată-tu!
-Mai bine ți-ai pune ochelari, că ăla nu era bărbatul meu, ci al tău.
-Aveți gel de duș?
-Numai de ouă.
-Și pe restul corpului cu ce mă spăl?
A treia zi de Paşte este, în acelaşi timp numită şi Marţea Albă din Săptămâna Luminată, zi în care nu se lucrează, iar femeile dau de pomană vinul roşu şi pasca rămase de la Paşte.
A treia zi de PAŞTE se mai numeşte şi Marţea Alba şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat.
De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.
În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.
În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.
A treia zi de PAŞTE. Ce nu ai voie să faci miercuri, joi şi vineri
Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.
Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile Paști, de Rusalii, conform creștinootodox.ro.
sursă:Realitatea.net
Aproape un milion de români care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe nu îşi vor mai serba anul acesta onomastica în ziua de 23 aprilie, ci în 25 aprilie, care coincide cu a doua zi de Sfintele Paşti.
Motivul pentru care are loc această schimbare este acela că ziua de cinstire a Sfântului Gheorghe coincide cu Sfânta și Marea Sâmbătă, iar Tipicul prevede ca sărbătorirea sfinților mari care cad în Vinerea Mare sau Sâmbăta Mare să fie transferată a doua zi de Paști.
„Normele canonice ale Ortodoxiei prevăd mutarea pomenirii sfinților (cf. canonul 51 al Sinodului din Laodiceea, sec. IV) cu prăznuire care cad în zilele de rând ale Postului Mare, cu atât mai mult a sfinților care cad în Săptămâna Pătimirilor Domnului”.
„Anul acesta, ziua de pomenire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe coincide cu Sfânta și Marea Sâmbătă, zi în care credincioșii ortodocși de pretutindeni sunt chemați să-și îndrepte atenția spre lucrarea mântuitoare a Domnului Iisus Hristos săvârșită în această zi, în care a stat cu trupul în mormânt, dar cu sufletul S-a coborât în iad și a eliberat de acolo sufletele drepților ținute până atunci în întuneric, apoi a deschis raiul, făcându-l accesibil tuturor celor ce vor crede în El”, a explicat pentru Basilica.ro Arhim. Chiril Lovin, coordonatorul Departamentului Carte de cult al Patriarhiei Române, şi slujitor la Mănăstirea Antim din Capitală.
Despre Sfânta și Marea Sâmbătă, el a mai menţionat că este „ziua în care începe biruința lui Hristos asupra iadului și, prin aceasta, ne pregătim sufletește, prin ajunare, pentru praznicul Învierii Domnului”.
„Este singura sâmbătă din an în care se ajunează (după recomandările din tipic, nu se mănâncă nimic până seara, când se servește puțină hrană de post fără ulei). Astfel, semnificația soteriologică a acestei zile liturgice exclude prăznuirea vreunui sfânt. De aceea, indicațiile tipiconale din cărțile de cult impun ca sărbătorirea sfinților mari care cad în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Mare să fie transferată a doua zi de Paști, adică luni în Săptămâna Luminată (Triodul, Editura IBMO, București, 2010, p. 815)”.
Însemnarea cu cruce roșie în calendarul Bisericii Ortodoxe Române marchează o zi de sărbătoare în care nu se lucrează, ci se oficiază slujbă și Liturghie în toate bisericile pentru sărbătoarea respectivă.
„De aceea, în calendarul pe anul 2022, pomenirea Sfântului Gheorghe a fost mutată integral pe data de 25 aprilie, deoarece atunci se va săvârși slujba (Vecernia și Utrenia), precum și Sfânta Liturghie (cu lecturile adecvate) pentru pomenirea Marelui Mucenic. În această zi de bucurie pascală își vor serba onomastica cei care-i poartă numele”, a precizat Arhim. Chiril Lovin.
sursa: Basilica.ro
Originea sarbatorii Sfintelor Pasti
Deoarece Invierea din morti a Domnului Iisus Hristos este semnul biruintei Sale si garantia mantuirii noastre, era firesc ca inca de la inceput comemorarea acestei invieri sa constituie una dintre sarbatorile cele mai importante ale crestinatatii. La cateva zile dupa intrarea Sa solemna in Ierusalim, Mantuitorul a fost judecat si rastignit, a murit pe cruce si a fost pus in mormant. Dupa trei zile, adica duminica dis-de-dimineata, El a inviat ca un biruitor, cu puterea dumnezeirii Sale, ca sa plineasca Scriptura si cele hotarate de iconomia divina pentru mantuirea neamului omenesc.
Cultul crestin, indeosebi cel ortodox, implineste prin aceasta „a sambetelor imparateasa si doamna, al praznicelor praznic si sarbatoare a sarbatorilor”, nu numai o simpla comemorare istorica, ci retraieste intreaga drama zguduitoare a mortii si invierii lui Hristos, ca prin aceasta crestinii sa-si insuseasca invatatura Domnului si lucrarea mantuitoare a Fiului lui Dumnezeu intrupat. Acest caracter special al sarbatorii invierii Domnului nostru Iisus Hristos se observa foarte bine in slujbele legate de aceasta sarbatoare.
Dupa parerea celor mai multi exegeti si istorici bisericesti, invierea Domnului a avut loc in prima duminica de dupa Pastile iudeilor din anul 33 al erei crestine. E stiut ca Pastile evreilor (Pascha) se serbau in seara zilei de 14 Nisan. Nisan sau Abib fiind prima luna a anului evreiesc, care incepea la luna noua de dupa echinoctiul de primavara, data de 14 Nisan coincidea deci cu prima luna de dupa echinoctiu (vezi s Exod XII, 6 XVIII, 27 ; Lev, XXIII, 5-8 ; Numeri IX, 2-6 ; XXVIII, 16, 17 ; Deut. XVI, 18).
Obiectul acestei sarbatori crestine este, deci, inca de la inceput, amintirea vie a patimii, a mortii si a invierii Domnului nostru Iisus Hristos, Care s-a facut „incepatura a invierii celor adormiti” (I Cor. XV, 20).
Parintele Aruppala Gheevarghis
sursa: CrestinOrtodox.ro
Din ce este alcătuită inima unei femei?
Din miocard și din MasterCard!
Ora de fizică.
-Bulă, ce este un an lumină?
-12 facturi de curent, doamna profesoară.
doinaflorescu 