Căutare

doinaflorescu

luna

noiembrie 2019

Sfântul Apostol Andrei – 30 noiembrie 2019

8 motive științifice pentru care trebuie să bei cafea

1. Te face mai destept. Cafeaua stimuleaza activitatea cerebrala si
 imbunatateste mai multe functii cognitive: memoria, dispozitia,
 vigilenta, nivelul de energie din corp.

2. Este cheia longevitatii Cercetatorii care au studiat sanatatea
 cardiovasculara spun ca o ceasca de cafea fiarta la ibric ar putea fi
 explicatia pentru care locuitorii din insula greceasca Ikaria ajung la
 respectabila varsta de 90 de ani. „Cafeaua greceasca fiarta la ibric
 este bogata in polifenoli si antioxidanti si contine doar o cantitate
 moderata de cofeina, avand mai multe beneficii in comparatie cu alte
 bauturi pe baza de cafea”, spune medical Gerasimos Siasos.

 3. Cafeaua arde grasimile Stiai ca fiecare produs care accelereaza
 arderea grasimilor are in compozitie cafeina? Exista un motiv bun
 pentru asta. Cafeaua stimuleaza rata metabolica cu 3-11%. De
 asemenea, alte studii au confirmat ca aceasta substanta poate sa
 accelereze arderea grasimilor cu 10% in cazul persoanelor obeze si cu
 29% in cazul persoanelor slabe.

 4. Cafeaua contine ingrediente interesante Cafeaua este 98% apa. Insa celelalte substante in proportia de 2% sunt cele mai importante. Aroma cafelei este data de 2-etilfenol, o substanta care in cantitati mai
 mari s-ar putea sa-ti provoace greata. Consistenta cremoasa a cafelei
 este data de acetil metil carbinol, o substanta ce se gaseste si in
 unt. Trigonelina ii da o aroma de pamant, dar lupta si cu bacteriile
ce ataca dintii. 3,5 acid dicafeoylquinic este o alta substanta
 prezenta in cafea, care protejeaza creierul de radicalii activi.

 5. Cafeaua combate durerile de cap si migrenele Medicii explica acest
 efect al cafelei prin faptul ca medicamentele care combat cefaleea
 contin cafeina. Prin urmare, atunci cand ai dureri de cap bea o ceasca
 de cafea si  durerile de cap vor disparea.

 6. Cafeaua te protejeaza de diabet Diabetul de tip 2 este o problema
 de sanatate enorma, care afecteaza in prezent 300 milioane de oameni in jurul lumii. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca cei care consuma regulat cafea au cu 23-50% mai putine sanse sa dezvolte
 aceasta boala.

 7. Cafeaua te protejeaza de bolile batranetii Pentru ca imbunatateste activitatea cognitiva, cafeaua are efecte puternice impotriva Alzheimerului si a dementei, boli care afecteaza persoanele cu varsta
 peste 65 de ani. Pentru acestea nu exista tratament, dar  o cafea pe
 zi poate fi o metoda foarte buna de preventie.

 8. Cafeaua protejeaza ficatul Si ficatul are de beneficiat de pe urma
 dozei zilnice de cafea. Dr. Craig Lammert, autorul principal al
 studiului, si un gastroenterolog cu Clinica Mayo, a aratat ca un
 consum regulat de cafea poate reduce riscul de contractare a bolii
 numite Colangita sclerozanta primitiva. Aceasta este o boala rara de
 ficat, care poate provoca distrugeri mari si, daca este nediagnosticata sau netratata, poate provoca cancer biliar, ciroza, sau insuficienta hepatica.

Desființarea unor mituri

 Un specialist în nutriţie, Kris Gunnars, arată care sunt cele mai

 răspândite mituri false:
 1. Ouăle sunt nesănătoase Nimic mai fals. Ouăle nu cauzează boli de
 inimă şi se numără printre cele mai hrănitoare alimente din lume.
 Ouăle fierte, consumate la micul dejun, dau chiar o mână de ajutor
 celor care vor să slăbească. Un studiu recent a arătat că ouăle ajută,
 în primul rând, la creşterea nivelului „colesterolului bun” şi consumul de ouă nu este asociat în niciun fel cu riscul de boli de inimă. Consumul de ouă ne protejează şi ochii, doarece organismul îşi „procură” din acest aliment unii antioxidanţi esenţiali.
 2. Grăsimea saturată este de evitat Acum câteva decenii, nutriţioniştii au pus „epidemia” de boli cardiace pe seama consumului excesiv de grăsimi în general şi de grăsimi saturate în particular.
Însă, un studiu publicat în 2010, care a implicat studierea a 347.747
subiecţi, a arătat că nu există nicio legătură directă între bolile de
inimă şi consumul de grăsimi saturate. Aşadar, nu ar trebuie să ne
 ferim de carne, ulei de cocos, brânză ori unt. Alimentele naturale
 bogate în grăsimi saturate sunt, de fapt, bune pentru sănătate,
deoarece cresc nivelul „colesterolului bun” (HDL).
3. Toată lumea ar trebui să mănânce cereale! De fapt, cerealele sunt alimente slabe în nutrienţi, comparativ cu alte alimente, precum
 legumele, de exemplu. Cerealele bogate în gluten sunt chiar periculoase pentru sănătate. Glutenul poate cauza probleme intestinale, oboseală cronică şi durere. Consumul de gluten a fost
 asociat şi cu unele afecţiuni ale creierului, precum schizofrenia.

 4. Dieta bogată în proteine este rea pentru oase şi rinichi De fapt,
 este exact  invers. O alimentaţie bogată în proteine duce la întărirea
 structurii osoase şi la reducerea riscului de fracturi.
Mitul conform căruia proteinele ar fi duşmanii oaselor şi rinichilor a
 apărut în urma unor studii controversate, care au analizat numai
 efectul pe termen scurt al unor alimente bogate în proteine. Mitul
 poate fi demontat extrem de simplu. Diabetul şi hipertensiunea
 arterială sunt cele mai comune boli care duc la infarctul renal. Ori dieta bogată în proteine limitează efectele diabetului şi este indicată
 pentru scăderea tensiunii.

 5. Mesele mici şi dese, cheia marilor succese Se spune că este mai
 bine să împarţi cantitatea zilnică de mâncare în 6-7 mese mici, nu în
 3 mese mari. De fapt, nu este nicio dovadă care să susţină acest mit.
 De fapt, frecvenţa ridicată a meselor creşte riscul apariţiei cancerului la colon, arată studiile.

Poezia zilei – 27 noiembrie 2019

Într-o grădină undeva,

Creștea un crin si o lalea…
Și se certau la infinit
Care din ei e mai dorit :
Crinul- că el miroase bine
Pe toată lumea amețește
Cu ale sale izuri fine
Și orice om îl prețuiește.
„Daa…dar eu sunt frumoasa așa!”
Zicea laleaua mândră tare
„Petalele-mi de catifea
În lume n-au asemănare!!!”..

.
Și se certau se lăudau,
Pe ploaie și pe cer senin…
Până-ntr-o zi când din pământ
Ieși plăpând un fir cu spini..
„Ce arătare fioroasă! „
Laleaua spuse către crin
„Eu nu miros dar sunt frumoasă
Dar ăsta este plin de spini! „
„Da chiar că ai mare dreptate
Să știi surată că-i urât…
Ce caută-n grădina noastră?!?
C-aici doar flori frumoase sunt ! „
Și azi așa , și mâine-așa,
Uitaseră de ura lor…
Acum aveau pe-altcineva
Ca să bârfească mai cu spor…
Firul creștea încetișor,
Iar spinii lui creșteau la fel
Și crinul nostru și laleaua
Zilnic vorbeau urât de el.
Dar într-o dimineață-n soare,
Câd roua aparea pe câmp
În vârful firului apare
Un bobocel mic și plăpând.
pfff…” Mai și-ndrăznește să-nflorească!”
Zise laleaua către crin…
„Cine crede c-o să dorească
un fir urât și plin de spini…?!”
„Lasă-l surată! Știm prea bine…”
Răspunse crinul îngâmfat
„Că nu e mai frumos ca tine!
Și nici ca mine parfumat!”
Dar din bobocul cel blamat,
Un trandafir roșu-nflori
De catifea , și-nmiresmat,
Cum doar aceste flori pot fi.
Și crinul ….nu mai mirosi:
Tulpina i se-nvenină…
Laleau-aproape se-ofili
Invidia o invadă…
Și pentru că in frumusețe
Să se compare nu mai poate
Spre crin se-ntoarse și pufnește
Plină de nervi și răutate :
” Ia uite ce tupeu pe ăsta!!!
A înflorit să ne-njosească!
Se dă el mare floare-acum…
Aici, chiar în grădina noastră!!!”…
………………………………..
„Nu judeca ce nu cunoști!”
Mi-a spus un om deștept odată…
„Lumea vorbește mult și prost
Și n-ai s-o mulțumești vreodată!”…
Urâm, invidiem, bârfim…
Ne aliem cu alți dușmani
Pentru poziție și bani
Și am uitat cum să iubim!…
Nu judeca ce tu nu știi!
Că viața nu poți s-o prevezi…
Încearcă mai modest să fii
Și sufletul să-ți luminezi!…
Și uite -o vorbă înțeleaptă:
„Nu toți frumoșii sunt frumoși!
Și nu toți cei cu spini înțeapă
Chiar dacă par mai fioroși!”
Nu judeca !… Și TU greșești!
Iar vorba spusă – nu se spală!
Ai grijă ce și cum vorbești…
Că aparențele , înșală!…
de Pavel Claudia Anca

Stigmatul etnic de Andrei Pleșu

După catastrofa degradantă a Holocaustului, ne-am fi așteptat ca incriminarea cuiva după criterii etnice să nu mai funcționeze niciodată în dezbaterea publică. Sau să fie amendată prompt, mergînd pînă la soluții penale. Ei bine, de la o vreme, apartenența la o etnie sau alta a revenit, impenitent, grosolan, în ringul confruntării electorale, ca un cap de acuzare mereu la îndemînă. Nu-ți vine să crezi! Vrei să dai în Siegfried Mureșan, te revolți, țanțoș, că îl cheamă Siegfried. Cioloș e și el Julien, de Clotilde Armand nu mai vorbim… Dar marea lovitură de campanie e „neamțul“! Klaus Iohannis! Excelentă materie primă pentru caftangiul politic autohton! Se folosesc gaze lacrimogene pe 10 august împotriva protestatarilor? Cine vorbește! Neamțul! Specialist, prin naștere, în procedeul gazării din lagărele de concentrare! O cuconiță nărăvașă (olteancă, deh!) adulmecă și ea primejdia. Neamțul vrea să facă noi lagăre de concentrare, în care să fie exterminați pesediștii. Cuconița cu pricina are antecedente semnificative. La 16 ani a intrat, sedusă, în Partidul România Mare, al cărui președinte, Corneliu Vadim Tudor, propunea adunarea tuturor opozanților de la începutul anilor ’90 pe un stadion cuprinzător și împușcarea lor patriotică. Tot lui i se datorează oftătura patetică: „Evreii sînt mereu la putere în ţara asta amărîtă“. Să fi fost Vadim neamț? Mai nou, și un impozant filosof ardelean face asociații crase între Iohannis, pe de o parte, și Mussolini, Hitler & Company, pe de alta. De la un metafizician fin ne-am fi așteptat la analize ceva mai subtile. E drept, domnia-sa ne-a mai făcut unele surprize candide: de pildă, și-a intitulat un capitol de carte „Trialogul religiilor“, crezînd că „dialog“ înseamnă doar o vorbire în doi. O elementară cunoaștere a termenului, ar fi trebuit să-l prevină că „dia-“ nu are legătură cu „doi“ și că „dialog“ poate fi și o discuție în trei, în patru, în cîte cîți vrei… Dar la noi (la „români“?) poți ajunge gînditor de elită, rector și ministru chiar dacă ai mici carențe de abecedar…

„Rrromânii verzi“ care, în furor-ul lacom și oportunist al luptei pentru putere, recurg prea ușor la atacul etnic, își ignoră propria istorie și nu-și onorează „tradiționala“ ospitalitate. Pentru ei, nu poți fi, simultan, cetățean de sorginte germană și loial țării de adopție. Așa să fie? Să privim în urmă. În cap de listă îl voi aminti pe regele Carol I, neamț get-beget, dedicat însă României fără ezitare și fără concesii. E cel care a modernizat radical țara după unirea Principatelor și cel care i-a obținut independența, după secole de dominație otomană. Uităm prea ușor și de Karl Storck, fondatorul școlii românești de sculptură modernă, în succesiunea căruia a apărut Brâncuși (pe al cărui profesor „bucureștean“ îl chema Hegel…). Nu vom întîrzia, acum, asupra unui inventar complet. Dar putem invoca oricînd contribuțiile decisive ale unor etnici germani la evoluția culturii autohtone, de la Oskar Walter Cizek, critic de artă de anvergură, sprijinitor al avangardei românești din anii ’20 ai secolului trecut, pînă la un muzician ca Wilhelm Berger sau la scriitori ca Wolf von Eichelburg, Eginald Schlattner, Oskar Pastior, Herta Müller, ca să nu pomenim decît cîteva nume. De neocolit este uriașul patrimoniu de cultură și civilizație lăsat, în Ardeal, de minoritatea sașilor în cei 800 de ani de conviețuire cu noi. E teribil, de altfel, ce de „străini“ bîntuie prin partea locului! Din păcate, ne-am trezit prea tîrziu. Trebuia să începem curăţenia mai demult! Trebuia să nu luăm modelul primei noastre Constituţii (cea din 1866) de la belgieni. Trebuia să nu lăsăm o sumedenie de arhitecţi francezi să ne umple capitala cu clădiri „străine“: Ateneul Român, Banca Naţională, Fundaţiile Regale (azi Biblioteca Centrală Universitară), CEC-ul de pe Calea Victoriei, Tribunalul de pe Splai, Ministerul Agriculturii de lîngă Universitate, Facultatea de Medicină din Cotroceni sau Hotelul Athénée Palace (azi Hilton). Bine ar fi fost să nu ne dăm nici pe mîna numitului Carol Davila, de fapt un franco-italian (Carlo Antonio Francesco d’Avila), chiar dacă, fără el, am cam fi întîrziat cu învăţămîntul medical, cu organizarea primului serviciu autohton de ambulanţă, cu deschiderea primelor orfelinate, ba chiar şi cu inaugurarea Grădinii Botanice din Bucureşti (aranjată, vai, împreună cu un horticultor austriac). Fiindcă veni vorba de grădini, să amintim şi Cişmigiul, cel mai vechi parc public din Bucureşti, născut la iniţiativa generalului Kiseleff şi încheiat cu sprijinul expert al vienezului Wilhelm Mayer. Am zis Kiseleff? Da, „străinul“ care a participat la întocmirea Regulamentelor Organice de la noi şi care, ca ambasador al Rusiei la Paris, a sprijinit în mod eficace unirea Principatelor. Mai departe: cum de-am acceptat să se instaleze în biata, obidita noastră țărișoară primii pictori post-bizantini din Principate (Schiavoni, Livaditti și Chladek), ultimul dintre ei  profesor esențial al lui Nicolae Grigorescu? Dar „ghinioanele“ noastre nu se opresc aici. Lingvistica şi folcloristica românească sînt opera unor fondatori „alogeni“: Moses Gaster, Lazăr Şăineanu, Heimann Hariton Tiktin. Imnul naţional („Deşteaptă-te, române!“) a fost compus de Anton Pann, născut în Bulgaria de azi, cu numele de familie Petrov. Ce să mai spunem de românii celebri, cu unele antecedente nu tocmai româneşti: Vasile Alecsandri (cu un bunic evreu botezat), Alexandru Xenopol (un nume care, în traducere, ar însemna „fiul străinului“), cu un tată englez de origine evreiască, sau B.P. Hasdeu, cu o genealogie greu de sistematizat… Rosetteştii şi Ghiculeştii erau cam greci, de Cantacuzini nu mai vorbim. Ion Luca Caragiale era aromân (greco-albanez?) cu un tată născut la Constantinopol, marele Nicolae Iorga se trăgea, după mamă (Arghiropol), din greci bizantini şi după tată din munţii Pindului, Constantin Noica avea drept străbunic pe un anume Gigantis.

Iată tot atîtea motive să cer scuze, în numele poporului român, compatrioților noștri de toate etniile pentru cuvintele proaste ale cîte unei nulități autohtone. Românii normali nu gîndesc ca ei! În rest, rămîne cum am vorbit: m-am săturat de derbedei, de proști și de țoape!

(reluînd și pasaje din articole mai vechi, la fel de exasperate)

preluat după Dilema veche

Bancul zilei – 25 noiembrie 2019

Inscripție pe ușa unui medic din Vaslui:

”Flori și ciocolată nu beau!”

Bancul zilei – 24 noiembrie 2019

Mesaj pentru chinezul care mi-a furat câinele aseară: ”Sta-ți-ar în gât!”

Bancul zilei – 23 noiembrie 2019

Ce înseamnă „sentimente amestecate”?

Atunci când îți cade soacra în prăpastie cu Mercedes-ul tău nou.

Bancul zilei – 22 noiembrie 2019

-Anul trecut, de Crăciun, i-am pus soției mele cadoul sub brad.

-Și?

-Și acum îl caută. Pădurea e mare…

Blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑