Mai mare păcat în post decât să mănânci salam este să-l asculți!
Iar laptele şi carnea — să fie bine fripte.
În orice alimente şi-n orice băutură
Să puneţi acid fenic — nu mult: o picătură…
Şi cel puţin o dată la două săptămâni
Tot omul să se spele pe faţă şi pe mâini…
La poştă sau la gară (şi-n orice loc murdar)
E obligat tot omul să scuipe-n buzunar,
Că pe podea nu-i voie decât în caz de boală…
Iar când te duci la teatru sau intri în vreo şcoală
Şi aerul de-acolo îţi pare echivoc,
E mai recomandabil să nu respiri de loc…
Acei ce au bronşită sau tuse măgărească,
De semenii lor teferi grozav să se ferească!
Să nu-şi mai piardă noaptea cu lucruri nepermise,
https://Versuri.ro/w/hrm2
Să ţină toată iarna ferestrele deschise
Iar vara să se ducă la aer, la Sinaia,
Să steie-nchişi în casă, c-afară-i udă ploaia…
Pe lângă asta-i bine, când suferi de-anemie,
Cu propria ta viaţă să faci economie.
De nu vrei ca la urmă să te trezeşti mofluz,
Evită surmenajul şi orice fel de-abuz,
Răreşte-o cu tutunul, mai lasă băutura!…
Iar dacă, din păcate, vrei să-ţi apropii gura
De epiderma unei persoane din elită, —
Oricât ar fi persoana accea de grăbită,
La locul ce urmează să fie sărutat
Să dai întâi c-o cârpă muiată-n sublimat.
Ori, ca să fiţi mai siguri de viaţă, eu vă zic:
Nu sărutaţi nici mână, nici gură, nici… nimic!
Fluide macabre si umbre ale visului scurs
Se suprapun peste vantul de toamna patruns
Si murdaresc cerul cu ghearele lor de argila,
E uda natura si plina de mila.
Clatitele guri ale salasului lor desirat
Sunt stirbe de frunze si-si cauta primul pacat
Care le-arata din calea spre mantuire
Doar prima alee cu trepte spre dumnezeire.
Dar nu le mai misca lumina,
Nici semnul de tainica clipa,
Sunt in nestire o rupta de lume aripa.
Si cand mi-am intors o privire din lantul virtual
S-au rupt de-ntuneric si s-au prelins in altar.
1966
Doina Florescu
„Cel mai bun cadou de Crăciun? O carte – nu te îngraşă, nu te face să păcătuieşti şi va fi a ta tot timpul.”
Lenore Hershey (1919-1997)