Arma anti-Covid este imunitatea bazată pe gândire pozitivă, în timp ce izolarea tâmpeşte omul (3)

25 septembrie 2020. În şase  luni de restricţii, izolarea ne-a tâmpit

Izolarea are efecte neurologice serioase, în special persoanele vârstnice trebuie să iasă afară să socializeze, pentru stimularea creierului și a imunității. În această perioadă, au apărut situații frecvente în care mai multe persoane suferă de tulburări de memorie, dezorientare, probleme de echilibru sau lipsa coordonării. Toate sunt efecte ale unei rutine zilnice repetitive și limitate între patru pereți.

Am observat ceva – încă nu sunt raportate -, la pacienții mei care au fenomene ușoare, ce evoluează. Mi-e foarte jenă să-i arunc în față unei doamne/domn „dumneata ai Alzheimer!”. Toți vin în ultimul timp, de la o anumită vârstă, cu tulburări de memorie, dezorientare, probleme de echilibru sau nu mai au coerența gestului, scapă paharul. De ce? „Mama e stresată, bunica nu se mai coordonează”…

Altceva este. Conexiunile în sistemul nervos nu se mai fac corect, pentru că această izolare nu a dus la ceva bun. Între patru pereți, uitându-ne eventual la TV sau discutând aceleași lucruri în familie nu am făcut decât să ne tâmpim luni și luni de zile. Trebuie să ieșim afară! Omul este un produs social, trebuie să vorbească, să comunice, trebuie să colaborăm, să socializăm între noi.

Izolarea are efecte neurologice serioase, iar persoanele vârstnice sunt cele mai expuse de izolare, și trebuie să iasă afară în parc. Este nevoie să schimbăm rutina. În acest moment ne-am izbit de ceva nou și în această situație nouă în care ne aflăm trebuie să ne adaptăm. Persoanele în vârstă, nu-i lăsați în casă. Scoateți-i măcar pe o bancă, în parc, să vorbească, să joace șah, să facă cuvinte încrucișate. Toate lucrurile acestea dezvoltă cerebral o grămadă de activități.

Am constatat în ultimul timp că foarte mulţi vin în familie și spun că parcă uită, nu mai știu, pun cheile în frigider… Această adunare face foarte bine pentru toată lumea. Schimbul de idei, vederea. Faptul că unul are o cravată mai frumoasă, o îmbrăcăminte superbă, o coafură. Asta face foarte bine, nu este invidie, nu este gelozie, este o gândire pozitivă. Aici urmează și al doilea element, descărcarea endocrină, și al treilea element, imunitatea.

Gândurile pozitive – așa trebuie să fim. Dacă suntem încruntați, supărați, atunci nu obții nimic, nici interlocutorii tăi, nici cei de la servici, nici cei de acasă, încontinuu. Asta nu duce la nimic bun. Scade și imunitatea și te face vulnerabil la Covid. Una dintre mijloacele de luptă împotriva Covid-ului este imunitatea, deci gândurile bune, starea noastră de sănătate, de prospețime, activitatea fizică și gândirea pozitivă.

Prof. univ. dr. doc. Alexandru-Vladimir Ciurea, Membru A.O.Ş.R.

sursa: art-emis.ro

Arma anti-Covid este imunitatea bazată pe gândire pozitivă, în timp ce izolarea tâmpeşte omul

20 martie 2020. Gândiţi pozitiv, scoateți-l pe „nu pot” din vocabular!

Încă de la începutul secolului trecut, când s-a început studiul neuro-fiziologiei cerebrale, s-a do­vedit că dacă gândești pozitiv și ești calm, senin în fața provocărilor vieții, se secretă anumiți ami­no­acizi favorabili pentru desfășurarea proceselor normale în creier. Deci, pozitivitatea ne ajută în cele mai grave situații. Să fim convinşi că există so­luții pentru orice! Știți ce se spune, că muți și muntele din loc cu puterea minții! Scoateți-l pe „nu pot” din vocabular. Dacă gândim pozitiv, cre­ierul își îndeplinește mai lesne funcțiile și totul merge bine.

Pozitivitatea trebuie să existe și în gândire, și în fapte. Mă dau exemplu pe mine. Pot să spun că gândind pozitiv în ultimii zece ani, nu mai doresc să am niciun fel de dușman. Nu mă interesează, nu mă mai agață gelozia, invidia, ura, dușmănia… Nu mai sunt reactiv. De exemplu, la spital, cineva mi-a făcut odată un raport foarte dur, dar nu am ripostat. Am zâmbit. Când mi-a venit mie rândul să-i fac raport, l-am făcut la superlativ. Nu-i venea să crea­dă… Pur și simplu m-am poziționat în afara con­flic­tului, în zona bună, pozitivă a lucrurilor. Și asta aplic în toate sectoarele vieții mele.

„Neuronii « prăjiți » nu se mai refac”

Toată lumea este în agitație permanentă și nu prea știe să întrețină acest miracol cu care a fost dăruită: creierul. Corpul omenesc este un miracol. Creierul și gândirea umană, la fel. În timpul unei conver­sații, în creierul meu se pun în funcțiune mii și mii de legă­turi simultan, de gândire, de percepție, de auz, de văz, conexiuni care mă ajută să vă dau un răspuns cât mai bun… exact ca un miracol. Or, omul face tot ce e posibil să-l lichideze, face tot ce e rău pen­tru creierul său. Suprasolicită organul cerebral cu foarte multe elemente perturbatoare și nu merge pe o linie conducătoare, prioritară, în cursul unei zile sau a la longue, se disipează în tot felul de lucruri mă­runte, total neimportante, și nu își canalizează toată energia, toată puterea, toată inteligența și crea­ti­vitatea către lucruri pozitive, generatoare de bucu­rie și satisfacție.

Știți că cele mai multe celule nervoase se pierd la furie, la ceartă? Neuronii „prăjiți” nu se mai re­ca­pătă. Aveam o șefă mică și grăsuță, care la un moment dat spunea, „Nu uita, dragul meu, că ini­ma este mică, dosul este mare… Nu le mai pune la inimă…”. Foarte bună ideea. Puneți supără­rile în altă parte, nu la inimă. În plus, persoanele nervoase, ușor iritabile, care din țânțar fac armăsar, ajung repede la dereglări. Le crește tensiunea. De­vin anxioși. Ori primesc diagnosticul de colon iri­tabil.

(va urma)

Prof. univ. dr. doc. Alexandru-Vladimir Ciurea, Membru A.O.Ş.R.

sursa: art-emis.ro

10 curiozitati despre sărut pe care trebuie sa le stiti

1. Sarutul este un indicator al trainiciei unei relatii.

Dupa parerea autoarei Sheril Kishenbaum, un sarut poate fi ceea ce ai nevoie ca sa-ti dai seama cum merge relatia ta de dragoste. Cu cat iti place mai mult sa te saruti cu partenerul/partenera ta si o faceti in mod frecvent, relatia va fi mai sanatoasa si va implica o mai buna conexiune intre voi.

2. Sarutul face bine sanatatii.

A saruta este o actiune foarte pozitiva, avand o influenta benefica asupra organismului nostru, conform mai multor studii. Exista pareri conform carora, facandu-ne mai fericiti si inbunatatindu-ne calitatea vietii, ne poate prelungi viata.

3. Ne face sa ne simtim mai impliniti si mai putin preocupati.

Unul dintre beneficii este ca favorizeaza eliberarea de endorfine si oxitocina, adica ne simtim mai putin stresati si fericiti.

4. Ati sarutat vreodata cu ochii deschisi?

Cand sarutam, pupilele noastre se dilata foarte mult, trimitand un semnal la creier ca sa inchidem ochii.

5. Cand sarutam infruntam o lume de microbi.

Conform unui studiu al Microbiome Journal, cand sarutam schimbam cel putin 80 de milioane de microbi. Si asta se intampla de cate ori sarutam o alta persoana, fiind una dintre imprejurarile cele mai frecvente in care ne expunem microbilor.

6. Contribuie la apararea organismului in fata bolilor.

…Pe de alta parte, conform aceluiasi studiu, cand ne sarutam, facem schimb de saliva si astfel fortam organismul sa produca anticorpi pentru prevenirea imbolnavirilor.

7. Profitati ca aveti aceasta libertate!

Nu in toate culturile exista obiceiul sarutului, mai ales intre parteneri. In anumite locuri de pe glob, este interzis sa te saruti in public, iar la anumite triburi africane exista credinta ca prin sarut iti iese sufletu din trup. Sarutul este mai obisnuit in cultura occidentala, fiind un obicei promovat de europeni.

8. Nu suntem singurele fiinte care facem aceasta activitate.

Pe langa oameni, se mai saruta vacile, veveritele si chiar melcii.

9. Este un exercitiu foarte bun, desi pare de necrezut.

Cand sarutam, buzele ne ajuta sa ardem calorii. In cateva secunde, se ard in jur de cinci calorii.

10. Previne imbatranirea.

Cand ne sarutam  folosim cel putin 34 de muschi ai fetei si limba, in timp ce la sarutul pe obraz, folosim doar doi muschi. Prin urmare, prin practicarea sarutatului se previne aparitia ridurilor si deci, imbatranirea.

SURSA: UPSOCL