Medicul se plimba cu sotia pe o alee, in parc. La un moment dat, o
tanara cam sumar imbracata, il saluta pe medic toata numai zambet,
privindu-l oarecum insinuant. Sotia, contrariata, il intreaba:
– De unde o cunosti pe domnisoara?!
– Ei, de unde o cunosc?! Am cunoscut-o din motive profesionale.
Sotia se gandeste putin, apoi intreaba din nou:
– Vorbim despre profesia ta sau a ei?
Fluide macabre si umbre ale visului scurs
Se suprapun peste vantul de toamna patruns
Si murdaresc cerul cu ghearele lor de argila,
E uda natura si plina de mila.
Clatitele guri ale salasului lor desirat
Sunt stirbe de frunze si-si cauta primul pacat
Care le-arata din calea spre mantuire
Doar prima alee cu trepte spre dumnezeire.
Dar nu le mai misca lumina,
Nici semnul de tainica clipa,
Sunt in nestire o rupta de lume aripa.
Si cand mi-am intors o privire din lantul virtual
S-au rupt de-ntuneric si s-au prelins in altar.
1966
Doina Florescu